:جديد المواضيع
صفحة 26 من 66 الأولىالأولى ... 1622232425262728293036 ... الأخيرةالأخيرة
النتائج 251 إلى 260 من 657

لمن يريد دراسه الطيران .... و جولة في كليات و معاهد تدريس الطيران

  1. #251
    عضو

    User Info Menu

    لمن يريد مراجع بالغة الفرنسية الاتصال بmalki_belkhiri*yahoo.fr


    0 Not allowed!

  2. #252
    عضو

    User Info Menu

    الدناميكة الهوائية (aerodynamique) او المحركات التربينية (turboreactour) من يريد برامج بلغة fortran مراجع بالغة الفرنسية الاتصال بmalki_belkhiri*yahoo.fr


    0 Not allowed!

  3. #253
    عضو

    User Info Menu

    Motorul turboreactor - Principile propulsiei cu reactie, Metodele propulsie cu reactie-Motorul statoreactor, Motorul pulsoreactor, Motorul racheta, Ciclul motorului turborector



    Caracteristici functionale:
    Posibilitatea folosirii unui ajutaj de reactie a interesat proiectantii de avioane mult timp, dar de la inceput vitezele mici ale avionului si incompatibilitatea unui motor cu piston pentru producerea curentului de aer necesar ajutajului, au prezentat multe obstacole.
    Un inginer francez, Rene Lorin a brevetat in 1913 un motor cu propulsie prin reactie. In acea perioada era imposibil de realizat sau de folosit pe avioane, si totusi astazi, statoreactorul este foarte asemanator coceptiei lui Lorin.
    In 1930, Frank Whittle a donat primul sau patent de folosire a unei turbine cu gaz pentru producerea propulsiei cu reactie dar au trecut 11 ani ca motorul sau sa indeplineasca primul zbor.

    Motorul lui Lorin Motorul lui Witlle
    Principile propulsiei cu reactie:
    Propulsia cu reactie este o aplicatie practica a celei de-a treia legi a miscarii, a lui Sir Isaac Newton care afirma ca, “pentru orice forta care actioneaza asupra unui corp exista o forta egala si de sens contrar”. In cazul nostru, forta de propulsie este aerul atmosferic care trecand prin motor este accelerat.
    Un motor cu reactie prodeuce tractiunea intr-un mod similar cu cea a combinatiei motor-elice, dar in timp ce elicea da o acceleratie mica unei cantitati mari de aer, motorul cu reactie da o acceleratie mare unei cantitati mici de aer.
    Acelasi principiu al reactiei are loc in toate formele de miscare; el a fost aplicat si folosit in multe feluri, dar cel mai timpuriu si mai cunoscut exemplu de forta de reactie este motorul lui Heron produs initial ca jucarie. Aceasta jucarie arata cum reactia aerului dintr-un numar de ajutaje ar putea realiza o reactie egala si opusa ajutajelor, cauzand astfel rotirea motorului.
    Cunoscutul stropitor de gradina este cel mai practic exemplu al acestui principiu, pentru ca mecanismul se roteste in virtutea reactiei jeturilor de apa.
    Motorul lui Heron si stropitorul
    Metodele propulsie cu reactiei:
    Tipul de motor cu reactie, statoreactor, pulsoreactor, racheta sau turbina cu gaze difera numai in felul in care “producatorul de tractiune”, sau motorul, obtine si transforma energia in lucru mecanic pentru zbor.
    Motorul statoreactor este de fapt o conducta aerodinamica. Nu are piese in rotatie si e format dintr-un canal cu o intrare divegenta si o iesire convergenta sau convergent divergenta. El necesita miscarea de inaintare distribuita lui inainte ca orice fel de tractiune sa fi fost produsa.

    Comparatie intre statoreactor (stanga sus), pulsoreactor (stanga jos)
    si motorul racheta (dreapta)
    Motorul pulsoreactor foloseste principiul de ardere intermitenta si spre deosebire de statoreactor poate functiona in conditie statica. Motorul este format dintr-o conducta aerodinamica similara statoreactorului dar din cauza presiunilor mari implicate are o constructie mai robusta. Gura de intrare are o serie de supape de intrare care sunt mentinute prin resort in pozitia deschis. Aerul atras prin supapele deschise trece in camera de ardere si este incalzit de arderea combustibilului injectat. Expansiunea ridicata duce la ridicarea presiunii fortand supapele sa se inchida si gazele expandate sunt apoi expulzate spre spate.
    O scadere a presiunii creata de gazele evacuate permite supapelor sa se deschida si sa repete ciclul. Pulsoreactoarele au fost create pentru propulsia rotorului de elicopter si printr-un studiu atent al sectiunii de curgere de-a lungul motorului s-a putut reduce numarul de supape. El este insa incapabil sa egaleze performata motorului modern cu turbina cu gaze.
    Motorul racheta este un motor cu reactie deosebit de celelalte prin faptul ca nu foloseste aerul atmosferic drept curent sau fluid de propulsie. El este deci potrivit pentru etape scurte.
    Folosirea turbinei cu gaz la propulsia prin reactie a indepartat defectul inerent al rachetei si statorectorului pentru ca, prin introducerea unui compresor, actionat de turbina s-a asigurat un mijloc de producere a tractiunii la viteze mici.
    Motorul absoarbe aer din atmosfera si dupa comprinarea si incalzirea acestuia, proces care se produce la toate motoarele calde, energia ridicata a gazelor de ardere le obliga sa iasa afara prin ajutajul reactiv cu o viteza de 2250 km/h. In mersul sau prin motor aerul cedeaza o parte din energia sa turbinei cu gaze care la randul ei actioneaza compresorul.
    Probele termo si aerodinamice sunt complexe. Acestea rezulta din temperaturile mari de functionare ale camerelor de ardere si ale turbinei, din efectele scurgerii variabile de-a lungul paletelor compresorului si ale turbinei, si din constructia sistemului de evacuare prin care gazele sunt evacuate formand jetul propulsiv. Pentru vitezele de zbor mai mici de 560 km/h, motorul cu reactie autentic este mai putin eficient decat un motor cu elice, intrucat eficienta sa, care depinde in mare masura de viteza de inaintare tinda sa scada. Pentru un avion ce functioneaza la viteze medii, se foloseste combinatia deelice si motor cu turbina cu gaze. Avantajele acestei combinatii au fost extinse prin introducerea motoarelor cu venitlator si canal de ocolire dand astfel o eficienta propulsiva comparabila cu cea a turbopropulsorului.
    Ciclul motorului turborector:
    Motorul cu turbina cu gaze este in esenta un motor termic care foloseste aerul atmosferic ca fluid de lucru pentru obtinerea tractiunii. Pentru a se realiza aceasta, curentul de aer care trece prin motor trebuie sa fie accelerat, respectiv viteza sau energia sa cinetica trebuie sa creasca. Pentru a se obtine aceasta crestere trebuie in primul rand marita energia potentiala, urmata de cresterea energiei calorice si fenomenul se repeta obtinandu-se un jet cu viteza mare.

    Compartie intre ciclul de lucru al unui motor cu piston
    si cel al unui motor turboreactor
    Ciclul de lucru al motorului cu turbina cu gaze se aseamana cu cel al motorului cu piston in patru timpi, dar in cazul motorului cu turbina cu gaze, arderea are loc la presiune constanta in timp ce la motorul cu piston, arderea are loc la volum constant. Studiul ambelor cicluri arata ca in fiecare caz exista: ADMISIE, COMPRESIE, ARDERE si EVACUARE. La motorul cu piston, ciclul este intermitent, pistonul fiind partea implicata in toti cei patru timpi. Dimpotriva, motorul cu turbina cu gaze, are un ciclu continuu cu un compresor separat, un sistem de ardere, un sistem de evacuare si turbina. Ciclul continuu si absenta pieselor reciproce, dau o functionare mai lenta a motorului si fac posibil ca o cantitate mare de energie sa fie folosita pentru obtinerea randamentului propulsiv. In cazul motorului cu turbina cu gaze, combustia are loc la presiune constanta, cu o crestere in volum, deci presiunile de varf care se obtin intr-un motor cu piston sunt evitate. Aceasta permite folosirea camerelor de combudtie cu greutate mica si prefabricate si folosirea de combustibili inferiori, desi temperaturile mai mari ale flacarii cer materiale speciale pentru a se asigura o durata mare a folosirii camerei de ardere.
    Ciclul de lucru cu ajutorul caruia functioneaza motorul cu turbina cu gaze este, in forma sa cea mai simpla, reprezentat in diagrama volum-presiune din figura. Punctul A reprezinta aerul de la presiunea atmosferica, aer comprimat de-a lungul liniei AB. De la B la C se

    adauga caldura aerului prin introducerea si arderea combustibilului la presiune constanta, deci se mareste considerabil volumul de aer. Pierderile de presiune din camera de ardere sunt indicate de panta dintre B si C. De la C la D gazele care rezulta din ardere se destind in turbina si in ajutajul de reactie pana la presiunea atmosferica. In timpul acestei parti a ciclului o parte din energia gazelor expandate este transformata in putere mecanica.
    Deoarece motorul turboreactor este un motor termic, cu cat e mai ridicata temperatura de ardere, cu atat este mai mare si destinderea gazelor. Temperatura de ardere nu trebuie sa depaseasca o valoare limita intrcat marimea ei la intrarea in turbiune este conditionata de materialele folosite.
    Utilizarea paletelor racite cu aer in ansamblul turbinei, permite folosirea unei temperaturi cat mai mari a gazului si in consecinta se obtine un randament termic ridicat.




    Relatiile dintre presiune, volum si temperatura:
    In timpul ciclului motor curentul de aer sau “fluidul de lucru”, primeste si cedeaza caldura, producand schimbari in temperatura, volumul si presiunea fluidului. Aceste schimbari au loc in timp scurt in motor si sunt strans legate si respecta un principiu comun cuprins legile lui Boyle si Charles. Pe scurt, aceasta inseamna ca valorile presiunii si volumului de aer la diferite etape in ciclul motor sunt proportionale cu temperatura absoluta a aerului corespunzator acestor etape.
    Aplicatiile acestei relatii sunt folosite la schimbarea starii amestecului, spre exemplu, fie ca acesta este incalzit prin ardere, ori incalzit prin compresie, ori destins de catre turbina, energia lui foloseste pentru functionare compresorului. Schimabarea caldurii este direct proportionala cu lucrulul mecanic adaugat sau extras de la gaz.
    Exista trei timpi principali in ciclul de lucru al motorului in timp ce au aceste schimbari. In timpul COMPRESIEI, lucrul mecanic este dat aerulului producand cresterea presiunii si temperaturii. In timpul COMBUSTIEI, cand combustibilul se adauga aerului, se produce arderea care mareste temperatura si volumul amestecului, presiunea ramane constanta deoarece motorul functioneaza intr-un ciclu cu presiune constanta. In timpul DESTINDERII, cand lucrul mecanic obtinut din curentul de gaz prin ansamblul turbinei actioneaza compresorul, scade temperatura si presiunea gazelor, volumul lor crescand.
    Eficienta cu care aceste schimbari sunt realizate va determina masura in care relatiile cerute dintre presiune, volum si temperatura sunt obtinute. Cu cat e mai eficient compresorul (randament intern mare), cu atat presiunea obtinuta pentru un acelasi lucru mecanic consumat este mai ridicata. In schimb, cu cat turbina foloseste mai eficient gazul destins (randament intern al turbinei mare) cu atat lucrul mecanic obtinut este mai mare si gazul se destinde.
    Cand aerul este comprimat sau destins cu un randament n=100%, se spune ca avem compresie si destindere adiabatica. Totusi, deoarece o astfel de schimbare arata ca nu exista nici o pierdere de energie in timpul procesului,fie prin frecare,fie prin transmitere ori turbionare,evident este imposibil sa se obtina in practica o transformare adiabatica completa; 90% reprezinta valoarea randamentului intern (termic) pentru un compresor si o turbina cu performante bune.
    Vom calcula randamentul motorului presupunand ca este cunoscut raportul de compresie e = V1/V2 . Vom considera ciclul ideal, astfel ca nu se vor lua in calcul pierderile de energie din transformarea BC si nici faptul ca pe transformarea CD o parte din energie este transformata in putere mecanica si trasmisa compresorului. Vom avea deci un ciclu format din doua adiabate si doua izobare.
    h = 1- |Q1| / Q2


    h = 1- (T4 - T1)/(T3- T2)
    Ecuatiile transformarilor sunt:
    T1 V1g-1 = T2 V2g-1 V2 / T2 = V3 / T3
    T3 V3g-1 = T4 V4g-1 V4 / T4 = V1 / T1
    Din prima ecuatie se obtine relatia T2 = T1(V1 / V2) g-1 = T1e g-1 iar apoi, folosind celelalte ecuatii: T4 = T3(V1 / V2) g-1 = T3e g-1. Randamentul va fi:
    h = 1 - (T4 / T3)(1 – T1 / T4) / (1 – T2 / T3)
    h= 1 – 1/ e g-1


    0 Not allowed!

  4. #254
    عضو

    User Info Menu

    انا دزيت رجائي لكم عشان احد يساعدني باي معلومات و لو كانت مواقع لكليات الطيران............
    ارجو من اي احد الرد


    0 Not allowed!

  5. #255
    مشرف متميز

    User Info Menu

    اقتباس المشاركة الأصلية كتبت بواسطة elmanakhly مشاهدة المشاركة
    انا اريد اعرف ماهوالكشف الطبى وكيف يتم الكشف الطبى
    اول شي يكون مع الدكتور نموذج ويملئه بالمعلومات التي يسألك اياه مثل هل تعاني من امراض وتكون المحادثة التي بينك وبينه بالتفصيل عن جميع انحاء الجسم .
    والشي الثاني فحص النظر ويقوم الطبيب بفحصك في عدة اجهزة
    ومن ثم السمع فهو يختبر سمعك بمنادتك بصوت خافت من مسافة ويقدر درجة السمع لديك
    ومن ثم فحص الدم والبول والبراز
    ومن ثم تخطيط القلب والاشعة
    والكشف على الجسم كاملا .
    واذا عديت هذه المرحلة بنجاح
    سوف تؤخذ الشهادة الطبية وتكون على شكل كرت مستطيل الشكل يعلق بخيط على صدرك وانت طاير.
    ويكتب فيها
    اسمك الرباعي والطول والوزن ولون العينين وتاريخ ميلادك ورقم جوالك والاكاديمية التي تدرس بها .
    هذا الفحص (للطيران المدني)
    وممكن ان تزيد بعض الخطوات في الفحص


    0 Not allowed!
    الحمد لله خلصت الجيش

  6. #256
    مشرف متميز

    User Info Menu

    اقتباس المشاركة الأصلية كتبت بواسطة م احمد طارق مشاهدة المشاركة
    السلام عليكم
    الاخ مهندس وليد سمير المحترم
    بعد التحية
    احب ان اشكرك على المعلومات القيمة. ولكن اريد ان اعرف مواقع بعض كليات الطيران وهل يسمح بعمر 28 سنة بدخول هذه الكليات... مع فائق شكري وامتناني
    اخوك م.احمد طارق
    مواقع الكليات موجوده بالمنتدي بالموضوع المثبت بالنسبه للسن يسمح لك بالدراسه اهم شئ قبلوك في الكشف الطبي


    0 Not allowed!
    الحمد لله خلصت الجيش

  7. #257

  8. #258

  9. #259

  10. #260

الكلمات الدلالية لهذا الموضوع

ضوابط المشاركة

  • لا تستطيع إضافة مواضيع جديدة
  • لا تستطيع الرد على المواضيع
  • لا تستطيع إرفاق ملفات
  • لا تستطيع تعديل مشاركاتك
  •